Locul din România care a fost șters de pe hartă. Aici se ascunde o mare comoară. Puțini știu despre acest secret

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google!

Un loc din România, de basm la vremea lui, a fost uitat complet. Mai mult, a fost șters de pe hartă. Aici mai locuiesc cinci locuitori.

În Munții Apuseni, undeva în Hunedoara, există un loc special numit Străuți, un sat care a dispărut complet de pe harta României, dar care continuă să adăpostească cinci locuitori. Deși nu mai figurează pe hărțile actuale ale țării, Străuțiul își păstrează farmecul și povestea în ciuda trecerii timpului.

Odată un sat plin de viață, Străuțiul avea 30 de gospodării și oameni mândri de casele lor tradiționale de lemn cu acoperișuri de paie, construite încă din secolul al XIX-lea pe versanții de deasupra văilor comunei Bulzeștii de Sus din Hunedoara.

Astăzi, casele frumoase au fost lăsate în paragină, unele cumpărate de turiști care s-au îndrăgostit de farmecul locului, iar altele rămase șubrede cu acoperișuri de paie verzi din cauza timpului, scrie adevărul.ro.

Valeria, una dintre puținele localnice rămase în Străuți, care are acum 85 de ani, își amintește de vremurile când satul era plin de viață și bisericile locale deservite de obștea locală erau în centrul comunității.

Biserica a fost abandonată

Cu toate acestea, biserica din lemn a fost abandonată, iar crucile de pe morminte au fost adunate într-un morman.

Despre biserica din Străuți, preotul Florin Dobrei menționa în volumul „Bisericile ortodoxe hunedorene” că aceasta a fost supusă unor ample reparații în anul 1937, având o pictură restrânsă în registrul împărătesc al tâmplei și câteva icoane pe sticlă de vechimi diferite.

„Edificiul, acoperit integral cu tablă, a fost supus în anul 1937 unei ample reparaţii, suprafaţa interioară si exterioară a pereţilor fiind tencuită, iar şiţa clasică înlocuită cu tablă. Zestrea picturală a bisericii se rezumă doar la registrul împărătesc al tâmplei (executat în secolul al XIX-lea, într-o manieră populară, de un autor rămas necunoscut) şi la câteva icoane pe sticlă, de vechimi diferite.

Anterior, obştea locală fusese deservită liturgic de o altă bisericuţă din bârne, mistuită de flăcări în martie 1849. Harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773) îi atestă existenţa”, spunea preotul Florin Dobrei, în volumul „Bisericile ortodoxe hunedorene”, despre biserica din Străuți.

Chiar dacă satul nu mai este prezent pe hărțile actuale, cinci locuitori îl consideră în continuare căminul lor. Valeria, una dintre păstrătoarele tradițiilor locale, își menține casa ne-renovată, iar fiica ei mărturisește că planuri de renovare sunt în curs pentru acoperișul casei, care în trecut a funcționat și drept școală pentru comunitatea locală.

Astfel, Străuțiul, deși a dispărut de pe harta României, rămâne un colț de poveste în Munții Apuseni, locul unde trecutul și prezentul se întâlnesc într-o armonie aparte.