Se dă o nouă zi liberă de Rusalii și în 2025! În ce dată pică anul acesta? Toți angajații au dreptul să NU lucreze sau vor fi plătiți dublu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google!

Pe 8 iunie 2025, creștinii ortodocși marchează una dintre cele mai importante sărbători din calendarul religios: Rusaliile sau Cincizecimea. Această zi sfântă, celebrată la 50 de zile după Paște, aduce cu sine o zi liberă legală în România, pe 9 iunie – ziua de luni ce urmează sărbătorii.

Rusaliile comemorează un moment esențial din Noul Testament: coborârea Duhului Sfânt asupra apostolilor, oferindu-le darul de a vorbi în limbi necunoscute. Evenimentul a avut loc în timpul sărbătorii evreiești Shavuot, când apostolii, adunați la rugăciune, au fost inspirați să propovăduiască învățăturile lui Iisus Hristos. Conform relatărilor, Sfântul Petru a ținut atunci prima predică creștină, care a dus la convertirea a aproximativ 3.000 de oameni, marcând simbolic nașterea Bisericii.

Tradiții religioase și simboluri binecuvântate

În bisericile ortodoxe din întreaga țară, credincioșii participă la slujbe speciale, printre care se remarcă „Vecernia plecării genunchilor”, o slujbă în care toți cei prezenți se roagă în genunchi – un gest de profundă smerenie față de Duhul Sfânt. Cu acest prilej, sunt binecuvântate ramuri de nuc, tei sau plop, care simbolizează limbile de foc pogorâte asupra apostolilor.

Ramurile sfințite nu sunt tratate ca simple obiecte. După uscare, ele nu trebuie aruncate, ci ori arse, ori îngropate, pentru a-și încheia ciclul în armonie cu natura. În unele regiuni, ele sunt păstrate la icoane sau agățate la ferestre, fiind considerate apărători împotriva răului și bolilor.

Moștenirea populară

Rusaliile nu sunt doar o sărbătoare religioasă, ci și un moment de reconectare cu tradițiile strămoșești. În folclor, „Rusaliile” desemnează spiritele celor trecuți în neființă care nu și-au găsit liniștea după Paște. În teama de a le deranja, oamenii au început să le spună „iele” sau „zâne”. Se credea că acestea puteau aduce nebunie sau boli celor care nu respectau sărbătoarea.

Astfel, în multe zone ale țării, în aceste zile nu se muncește, nu se spală, nu se cosește, iar urcatul pe dealuri este evitat pentru a nu atrage „mânia” ielelor. Pentru protecție, oamenii își prind pelin sau usturoi la brâu sau după ureche, uneori chiar se ung cu usturoi pe frunte ori pe bărbie.

Obiceiuri locale și datini vii

Pe lângă latura spirituală, Rusaliile sunt prilej de obiceiuri și manifestări tradiționale care înfrumusețează satul românesc. În zone precum Teleorman, călușarii dau viață dansurilor ritualice menite să alunge spiritele rele. Jocul călușarilor este privit nu doar ca spectacol, ci ca un act de vindecare, fiind considerat remediu pentru cei „atinși de Rusalii”.

În Ardeal, femeile măritate sunt stropite cu apă, într-un obicei asemănător cu cel pascal, pentru a fi sănătoase și frumoase tot anul.

Tot în aceste zile, se păstrează obiceiul de a împărți vase ornate cu flori și colaci pentru pomenirea morților – în sâmbăta Rusaliilor – și pentru cei vii, în ziua de duminică.