Imaginile groazei de la Spitalul Județean Brașov: Bolnavii de cancer și dializă, tratați în condiții inumane. „Ne e frică să nu ne cadă tavanul în cap!”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google!

Un raportaj tulburător realizat la fața locului de jurnalista Larisa Ciută, de la publicația Actualitate.net, scoate la iveală condițiile greu de imaginat în care sunt îngrijiți unii dintre cei mai vulnerabili pacienți din județul Brașov.

În pavilioanele externe Mârzescu și Astra ale Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Brașov, bolnavii diagnosticați cu cancer și cei care depind zilnic de ședințele de dializă sunt nevoiți să îndure o atmosferă deprimantă, marcată de mucegai, rugină, igienă precară și infiltrații masive.

În timp ce pacienții mărturisesc cu groază că se tem „să nu le cadă tavanul în cap”, autoritățile locale și conducerea spitalului se pierd în explicații birocratice și își pasă vina de la o instituție la alta.

Mărturii de coșmar la pavilioanele Mârzescu și Astra: „Ne este frică să nu ne cadă tavanul în cap!”

Lupta cu o boală oncologică sau cu o afecțiune renală cronică este, prin natura ei, o probă de rezistență fizică și psihică extremă. Însă pentru sute de pacienți din Brașov, această luptă este îngreunată zi de zi de condițiile din saloanele în care sunt internați sau în care vin pentru tratamente periodice.

Mergând la fața locului în pavilioanele Mârzescu (dedicat în principal secțiilor oncologice) și Astra (unde funcționează servicii esențiale precum dializele), jurnalista Larisa Ciută de la Actualitatea.net s-a îngrozit de peisajul de abandon total. Imaginile și mărturiile adunate din saloane zugrăvesc o realitate cruntă:

Infiltrații și mucegai pe plafoane: Tavanul mai multor saloane prezintă pete uriașe de igrasie și umezeală, existând riscul permanent ca bucăți de tencuială să se desprindă peste paturile bolnavilor.

Pericol biologic pentru imunitate: Pacienții oncologici, care au un sistem imunitar grav slăbit din cauza chimioterapiei, sunt expuși direct sporilor de mucegai și igienei precare, lucru ce le pune viața în pericol suplimentar.

Rugină și grupuri sanitare degradate: Băile și accesoriile medicale din aceste pavilioane vechi poartă urme profunde de rugină, gresie spartă și mizerie greu de igienizat corespunzător.

„Ne este frică să nu ne cadă tavanul în cap, dar ce să facem, unde să ne ducem?”, i-a spus o doamnă aflată în policlinică de la Astra, în sala de așteptare, Larisei Ciută.

Milioanele de lei din bugete nu se văd în saloanele bolnavilor cronici

Anchetă paralelă derulată pe datele financiare din perioada 2016–2026 arată că Spitalul Județean Brașov nu a fost lipsit de bani. De-a lungul ultimului deceniu, Consiliul Județean Brașov, alături de programele guvernamentale și proiectele europene, a direcționat zeci de milioane de lei către unitatea spitalicească.

Cu toate acestea, repartizarea fondurilor s-a făcut într-un mod disproporționat:

Pavilionul Central (Calea București): A atras majoritatea investițiilor mari, modernizărilor de blocuri operatorii și dotărilor de ultimă generație.

Pavilioanele Mârzescu și Astra: Au fost lăsate într-un con de umbră, primind doar alocări minimale pentru reparații curente sau lucrări cosmetice superficiale.

Pavilionul Mârzescu, o clădire istorică ridicată la sfârșitul secolului al XIX-lea, a fost blocat ani la rândul de lipsa actelor clare de proprietate, în timp ce Pavilionul Astra (datând din anii ’50) a suferit de pe urma uzurii accentuate a infrastructurii rutiere și sanitare.

Jocul cinic al pasării de vină între politicieni și manageri

Puși în fața imaginilor îngrozitoare surprinse la Mârzescu și Astra, reprezentanții administrației locale și conducerea spitalului au oferit o suită de scuze birocratice, încercând fiecare să mute responsabilitatea în curtea altcuiva.

Adrian Veștea (Președintele CJ Brașov): A invocat faptul că Mârzescu a fost intabulat abia în anul 2023 și că, până la obținerea extrasului de carte funciară, legea nu permitea investiții mari de consolidare, ci doar mici reparații (zugrăvit, schimbat linoleum). De asemenea, Veștea a punctat că managerul spitalului are obligația de a-și stabili prioritățile bugetare.

Allen Coliban (Fostul Primar al Brașovului): A respins scuza lipsei de proprietate, precizând că spitalul avea imobilul în administrare de la statul român, motiv pentru care Consiliul Județean putea depune proiecte pe fonduri europene sau face reabilitări fără nicio piedică legală.

Dr. Dan Grigorescu (Managerul SCJU Brașov): A subliniat că conduce spitalul de un an de zile și că a preluat clădirile în starea avansată de degradare în care se aflau. Acesta a declarat că nu poate opri activitatea medicală pentru a renova totul simultan și că lucrările la secțiile externe se desfășoară etapizat (fiind amenajate spații noi la oncologie și făcute reparații la acoperișuri).

Suferința dublată de mizerie

Până când procedurile de licitație din SEAP și planurile de renovare etapizată se vor concretiza pe deplin, bolnavii de cancer și cei care fac dializă la Brașov continuă să își ducă suferința în saloane degradate.

Ancheta și imaginile realizate de Larisa Ciută rânjesc ca un semnal de alarmă dur asupra unui sistem în care birocrația și disputele politice trec înaintea demnității și siguranței pacienților.