România se află pe ultimul loc în UE ca număr de absolvenți de studii superioare. Doar 17% din populația tânără a terminat o facultate și și-a dat și licența, iar per total sunt aproximativ 20% cei care și-au finalizat studiile. Stăm mai bine la capitolul liceu, având 80% cetățeni care au terminat 12 clase.
Sunt tot mai puțini studenți din generația nouă care merg la facultate. Practic aceștia abandonează școala chiar din primul an, chiar și la specializările unde au intrat fără niciun fel de examen și unde exigențele nu sunt atât de ridicate.
Criza din universități a determinat Guvernul să elaboreze un program național de reducere a abandonului, însă pare că abia din 2027 va fi pus în practică. Deja cifrele aflate pe masa Ministerului Educației sunt alarmante, iar România Educată a lui Klaus Iohannis pare să fi fost nu doar un eșec național, ci o adevărată trădate de țară pentru că niciodată nivelul nu a fost mai scăzut ca acum.
Universitățile vor trebui să organizeze târguri de cariere pentru studenți și absolvenți, în colaborare cu partenerii instituționali și economici ai instituțiilor de învățământ superior, în vederea facilitării accesului la stagii de practică, internship și locuri de muncă, să dezvolte programe de consiliere academică și psihologică, menite să sprijine studenții în dificultate și să le ofere sprijin în vederea îmbunătățirii performanței academice și gestionării stresului și să asigure funcționarea în cadrul instituțiilor de învățământ superior a centrelor de consiliere și orientare în carieră.
Deja încă din anul universitar 2024- 2025 au dispărut mai multe specializări din cadrul unor facultăți prestigioase. Evaluările Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) arată că acestea nu sunt eficiente, iar ministerul Educației a semnat deja decizia. Această măsură afectează 19 specializări din 16 facultăți, aparținând unui număr de 9 universități, dintre care 4 sunt instituții private .
Universitatea Națională de Științe și Tehnologie Politehnica din București: „Inginerie economică în domeniul electric, electronic și energetic” și „Sisteme de transport operațional” .
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad: „Tehnologia tricotajelor și confecțiilor” .
Universitatea de Vest din Timișoara: „Cartografie” .
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava: „Limba și literatura română – O limbă și literatură modernă (franceză, germană)” .
Universitatea „Hyperion” din București: „Istorie” .
Universitatea Româno-Americană din București: „Economie și afaceri internaționale” .
Studenții care sunt deja înmatriculați în aceste programe vor putea să își finalizeze studiile conform planului de învățământ stabilit la momentul înscrierii. Deși nu se vor mai organiza noi înscrieri pentru aceste specializări, universitățile sunt obligate să asigure toate resursele necesare pentru ca studenții existenți să își termine studiile în condiții optime .
Decizia de desființare a acestor specializări a fost luată în urma unei analize detaliate efectuate de Ministerul Educației și ARACIS. În multe cazuri, desființarea este determinată de neîndeplinirea standardelor de calitate sau de scăderea interesului din partea candidaților. În alte cazuri, Senatul Universitar al instituțiilor a hotărât că resursele necesare pentru menținerea acestor specializări nu sunt justificate, având în vedere cerințele pieței muncii și numărul redus de studenți .
Această măsură reflectă o ajustare necesară în peisajul educațional românesc, având ca scop alinierea ofertei educaționale cu cerințele actuale ale pieței muncii și asigurarea unui nivel ridicat de calitate în învățământul superior.