De ce Colegiul Național Gheorghe Lazăr poate plăti profesorii doar cu 25 lei pe oră: ministrul care a impus formula aberantă din lege

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google!

Începutul de an școlar scoate la iveală o discrepanță revoltătoare între renumele învățământului de elită și mecanismele birocratice care reglementează sistemul public. Deși este catalogat drept cel mai bun liceu din România după mediile de admitere și rezultatele la examenele naționale, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București este blocat în încercarea de a atrage profesori de limba germană.

Motivul din spatele acestei situații este de o absurditate rară: oferta financiară legală pe care instituția o poate pune pe masă unui cadru didactic în regim de plată cu ora este de numai 20-25 de lei net pentru o oră de curs.

Directoarea colegiului, Ionela Neagoe, a atras atenția public că liceul nu poate găsi specialiști calificați dispuși să lucreze pe o sumă derizorie, comparabilă cu prețul unei cafele la un chioșc de cartier.

În timp ce pretențiile academice sunt uriașe, conducerea unității de învățământ are mâinile legate de legislația rigidă, neavând dreptul legal de a negocia un tarif adaptat pieței reale a muncii.

Cine a impus formula aberantă din lege și cum funcționează algoritmul

Capcana birocratică în care se află Colegiul „Gheorghe Lazăr” nu este un accident local, ci rezultatul direct al unui mecanism legislativ bătut în cuie la nivel guvernamental. Baza legală a acestei grile este Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, act normativ adoptat în iunie 2017 sub guvernarea PSD condusă de Sorin Grindeanu.

Inițiatoarea și artizana din spatele acestei legi unitare a fost Lia Olguța Vasilescu, ministrul Muncii din acea perioadă, alături de ministrul Educației Naționale de la momentul votului, Pavel Năstase, și succesorul său direct, Liviu Pop, cel care a semnat primele metodologii de aplicare a noilor grile în școli.

Formula a fost preluată mecanic an de an și menținută prin ordinele de ministru anuale privind mobilitatea și salarizarea personalului didactic, inclusiv în mandatul Ligiei Deca la Ministerul Educației, fără ca vreun decident să corecteze viciul fundamental de calcul.

Anomalia matematică pornește de la modul în care ministerele calculează valoarea unei ore de muncă. Pentru plata cu ora a unui colaborator sau profesor debutant, statul ia ca reper doar salariul de bază brut din grilă (fără sporuri de vechime, dirigenție sau gradații de merit) și îl împarte la numărul total de ore dintr-o lună de muncă completă din Codul Muncii — adică aproximativ 168 de ore (corespunzător normei de 40 de ore pe săptămână din birouri).

Această formulă ignoră faptul că norma didactică de predare efectivă a unui profesor este de numai 18 ore pe săptămână. Prin împărțirea artificială la 168 de ore, tariful orar brut rezultat se prăbușește la doar 35-42 de lei.

Din această sumă, statul retrage imediat 42,85% reprezentând contribuțiile sociale obligatorii (CAS 25%, CASS 10% și impozitul pe venit de 10%), lăsând profesorul cu un venit net curat de doar 20-25 de lei pentru fiecare oră petrecută la catedră.

Prăpastia față de mediul privat: De ce fug profesorii de școlile de stat

În timp ce un dascăl la Colegiul „Gheorghe Lazăr” este umilit cu 25 de lei pe oră, pe piața liberă și în sectorul privat din Capitală cererea pentru vorbitorii de limba germană este uriașă, iar tarifele reflectă realitatea economică.

În școlile private și centrele lingvistice din București, plata cu ora pentru un profesor de germană pornește de la 80-100 de lei net și depășește frecvent 150-200 de lei net pentru niveluri avansate de studiu.

În plus, pe piața meditațiilor individuale, un profesor competent percepe între 120 și 250 de lei pentru o ședință de lucru, sumă pe care statul o oferă abia pentru o zi întreagă de predare la clasă.

Aceeași discrepanță se vede și la nivelul contractelor pe durată nedeterminată. Un profesor de limbi străine angajat într-o instituție privată câștigă între 5.000 și 8.500 de lei net lunar, beneficiind de dotări tehnologice și materiale didactice asigurate integral.

La stat, salariul unui debutant se învârte în jurul a 3.300-3.600 de lei net, iar plata cu ora devine o povară financiară pe care nimeni nu mai vrea să și-o asume.

Blocajul semnalat de conducerea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” demonstrează că devotamentul cadrelor didactice nu mai poate compensa o formulă legislativă ruptă complet de realitate, care condamnă școlile de elită la subfinanțare și improvizații curriculare.