Când trecem la ora de iarnă și dormim o oră în plus: De ce a blocat UE renunțarea definitivă la schimbarea orei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google!

Deja ziua a început să scadă serios, iar la ora 20.00 este întuneric. Deși s-a insistat mult ca România să ia exemplul Turciei și să nu mai schimbe ora, din păcate țara noastră urmează regulile UE.

Așadar odată cu instalarea toamnei și scăderea treptată a temperaturilor, românii se pregătesc pentru una dintre cele mai importante modificări de ritm cotidian din a doua parte a anului: trecerea oficială la ora de iarnă.

Procedura, aplicată la nivelul întregului continent european, aduce în fiecare toamnă aceeași întrebare recurentă în rândul populației: când anume dăm ceasurile înapoi, cum ne afectează această schimbare organismul și de ce Uniunea Europeană continuă să mențină un sistem pe care promisese să îl elimine?

În acest an, România va face trecerea la timpul standard (cunoscut popular drept ora de iarnă) în noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie. Mecanismul este reglementat strict: la ora 04:00 dimineața, limbile ceasului vor fi mutate înapoi cu 60 de minute, redevenind ora 03:00.

Acest lucru înseamnă că duminică, 25 octombrie, va fi oficial cea mai lungă zi a anului, având o durată astronomică de 25 de ore, iar toți cei care nu lucrează în ture de noapte vor beneficia de o oră de somn în plus.

Dispozitivele digitale versus ceasurile clasice

Dacă în urmă cu două decenii schimbarea orei reprezenta o adevărată corvoadă casnică, în epoca tehnologiei moderne tranziția a devenit aproape insesizabilă pentru majoritatea populației.

Smartphone-urile, tabletele, laptopurile, televizoarele inteligente și ceasurile de tip smartwatch conectate la rețelele de internet își vor actualiza automat fusul orar exact la ora stabilită prin protocol.

Cu toate acestea, atenția trebuie să rămână orientată către aparatele mecanice și analogice din locuințe: ceasurile de perete, ceasurile de mână clasice, cronometrele cuptoarelor electrice, centralele termice de apartament și ceasurile de bord ale automobilelor mai vechi vor necesita o ajustare manuală duminică dimineață pentru a evita confuziile legate de programul zilnic.

Cum reacționează organismul: capcanele adaptării la noul orar

Deși percepția generală este una pozitivă datorită orei de somn câștigate la final de săptămână, medicii și specialiștii în cronobiologie atrag atenția că trecerea la ora de iarnă nu este lipsită de riscuri biologice. Modificarea bruscă a ceasului biologic perturbă secreția de melatonină (hormonul somnului) și de cortizol (hormonul stresului).

Efectul cel mai vizibil se manifestă în a doua parte a zilei: odată cu revenirea la ora standard, soarele va apune mult mai devreme, iar la orele 17:00 – 17:30 se va așterne deja întunericul.

Reducerea drastică a orelor de lumină naturală pe perioada activă a după-amiezii generează adesea stări de oboseală accentuată, astenie de toamnă, scăderea capacității de concentrare și o ușoară irascibilitate, în special la copii și persoanele în vârstă.

Medicii recomandă o perioadă de tranziție de 5-7 zile, menținerea unui program regulat de masă și expunerea cât mai mare la lumina naturală a dimineții.

De ce s-a blocat renunțarea la schimbarea orei în Uniunea Europeană

Unul dintre marile paradoxuri ale acestui subiect este legat de deciziile politice de la Bruxelles. În anul 2018, Comisia Europeană a organizat o amplă consultare publică la care au participat milioane de cetățeni europeni, iar peste 84% dintre aceștia au votat clar pentru eliminarea definitivă a schimbării sezoniere a orei. Parlamentul European a aprobat măsura, însă implementarea s-a blocat iremediabil la nivelul Consiliului European.

Motivul blocajului este unul logistic și comercial: statele membre nu au reușit să cadă de acord dacă ar trebui să rămână permanent la ora de vară sau la ora de iarnă.

O decizie neunitară ar fi creat un haos generalizat în transporturi, legături aeriene, piețe financiare și comunicații transfrontaliere, existând riscul ca țări vecine să aibă decalaje orare permanente.

În lipsa unui consens clar între guvernele europene, dosarul a fost înghețat, iar România continuă să aplice vechiul mecanism instituit pentru conservarea energiei electrice.