Cele 10 bănci de top din România, amendate cu peste 700 de milioane de euro din cauza ROBOR. Cum au fost afectați clienții de manipularea indicatorului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google!

Sistemul financiar din România este zdruncinat de cea mai mare sancțiune din istoria postdecembristă. Consiliul Concurenței a anunțat oficial amendarea a 10 dintre cele mai importante bănci comerciale care operează pe piața românească, valoarea totală a sancțiunilor ridicându-se la uriașa sumă de 3,73 miliarde de lei (aproximativ 710 milioane de euro).

Investigația, declanșată din oficiu încă din toamna anului 2022, a vizat modul în care instituțiile bancare și-au coordonat comportamentul în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR. Potrivit autorității de concurență, plenul instituției a decis în unanimitate penalizarea acestora pentru încălcarea gravă a regulilor de concurență și a Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene.

Ce înseamnă, de fapt, ROBOR și ce au făcut băncile clientilor?

Pentru a înțelege gravitatea situației, trebuie explicat mecanismul din spatele indicelui. ROBOR (Romanian Interbank Offered Rate) este rata de referință a pieței monetare interbancare. Pe înțelesul tuturor, reprezintă dobânda medie la care cele mai importante 10 bănci din România se împrumută cu bani între ele.

De ce contează acest indicator pentru românul de rând? Deoarece în funcție de evoluția ROBOR (în special cel la 3 luni și la 6 luni) se calculează direct valoarea ratelor lunare pentru sute de mii de români care au contractat credite cu dobândă variabilă în lei înainte de luna mai a anului 2019 (dată la care pentru creditele noi s-a trecut la indicatorul IRCC).

Ce au descoperit inspectorii Consiliului Concurenței?

Băncile nu au funcționat pe o piață complet liberă și concurențială, așa cum cere legea. În loc să își stabilească ofertele în mod independent, în cadrul procedurii zilnice numite „fixing”, entitățile financiare au participat la un schimb masiv de informații confidențiale și strategice.

„Problema principală este că o bancă vede cât cotează altă bancă, plus faptul că ei au schimbat informații între ei, au discutat metodologii și așa mai departe. Deci prea multă colaborare, prea mult schimb de informații între firme care sunt concurente”, a explicat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Prin această înțelegere de tip cartel, băncile au reușit să influențeze artificial cotațiile transmise, ducând la o creștere nefirească a indicelui ROBOR. Efectul direct asupra clienților a fost unul dureros: ratele lunare la creditele ipotecare sau de consum au explodat în perioada investigată, obligând românii să plătească dobânzi mult mai mari decât ar fi fost normal într-o piață lăsată să funcționeze corect, fără aranjamente de culise.

Chiar și o variație de o fracțiune de procent a ROBOR-ului multiplicată la sute de mii de credite a generat profituri artificiale uriașe pentru bănci, pe spatele consumatorilor.

Lista oficială a amenzilor primite de cele 10 bănci

Sancțiunile au fost calculate ca procent din cifra de afaceri a fiecărei instituții, sumele fiind absolut record pentru România. Este important de menționat că Banca Transilvania plătește practic două amenzi, deoarece a preluat recent portofoliul și operațiunile OTP Bank.

Iată sumele exacte pe care fiecare bancă este obligată să le achite:

Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei

Banca Comercială Română (BCR) SA: 577,36 milioane lei

Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei

UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei

BRD – Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei

ING Bank N.V. Amsterdam (Sucursala București): 405,91 milioane lei

CEC Bank SA: 332,98 milioane lei

Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei

Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei

Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România): 85,03 milioane lei

Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei

Reacțiile violente ale băncilor: „Vom lupta în instanță!”

Așa cum era de așteptat, anunțul a provocat unde de șoc și reacții extrem de dure din partea comunității bancare. Marile instituții financiare își declară nevinovăția și resping cu fermitate concluziile raportului de investigație.

Omer Tetik, CEO-ul Băncii Transilvania (instituția care a încasat cea mai mare lovitură financiară), a reacționat prompt:

„Vom lupta să ne dovedim nevinovăția și să arătăm că BT a acționat corect și legal. Ne vom apăra reputația și vom demonta acuzațiile în fața instanțelor de judecată.”

Și reprezentanții BRD au emis un comunicat extrem de dur în care își exprimă „dezacordul ferm” și cataloghează decizia ca fiind un paradox administrativ:

„BRD a respectat întocmai regulile și procedurile care guvernează rata ROBOR. Surprinzător, ne aflăm în situația în care respectarea riguroasă a cadrului de reglementare a condus, în mod paradoxal, la o sancțiune.”

Ce urmează acum? Sunt obligați să plătească?

Deși toate cele 10 bănci au anunțat că vor ataca decizia la Curtea de Apel în termenul legal de 30 de zile, șeful Consiliului Concurenței a ținut să lămurească un aspect esențial: amenzile sunt executorii.

Asta înseamnă că, indiferent dacă băncile dau sau nu statul în judecată, ele sunt obligate prin lege să vireze miliardele de lei către bugetul de stat. Dacă peste câțiva ani instanțele vor decide că băncile au fost nevinovate, statul le va returna banii, însă până atunci sumele trebuie plătite.

În plus, băncile au la dispoziție 60 de zile pentru a prezenta un plan clar de măsuri structurale prin care să garanteze că nu vor mai face niciodată schimburi de informații confidențiale în timpul stabilirii dobânzilor.