România se confruntă cu o nouă scădere a populației, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). La 1 iulie 2025, populația după domiciliu a țării a fost estimată la 21,67 milioane de persoane, în scădere cu aproape 110.000 de locuitori față de aceeași dată a anului trecut.
Tendința descendentă continuă să se accentueze, reflectând probleme demografice tot mai grave, cauzate de migrația externă, natalitatea redusă și îmbătrânirea populației.
Datele oficiale publicate de INS arată că, la mijlocul anului 2025, populația țării a ajuns la 21.671.500 persoane, marcând o scădere de 0,5% față de 2024. Fenomenul este unul persistent: România a pierdut anual zeci de mii de locuitori în ultimul deceniu, iar specialiștii avertizează că procesul ar putea continua dacă nu sunt implementate politici publice eficiente de stimulare a natalității și de sprijin pentru familii.
„România îmbătrânește și se micșorează. Este o realitate pe care cifrele o confirmă an de an”, au declarat reprezentanți ai INS.
Din totalul populației, 11,99 milioane de persoane trăiesc în mediul urban, ceea ce înseamnă o scădere de 1% comparativ cu 2024. În același timp, mediul rural a înregistrat o ușoară creștere, ajungând la 9,67 milioane de locuitori.
Sociologii explică această schimbare printr-o combinație de factori economici și sociali: costurile ridicate ale vieții în orașe, lipsa locuințelor accesibile și tendința tot mai vizibilă a tinerilor de a reveni în zonele rurale pentru a lucra de la distanță.
Structura pe sexe rămâne relativ echilibrată, dar cu o ușoară predominanță feminină. La 1 iulie 2025, populația feminină era de 11,1 milioane, în timp ce numărul bărbaților se ridica la 10,56 milioane. Ambele categorii au înregistrat scăderi comparativ cu anul precedent — peste 51.000 de femei și 55.000 de bărbați mai puțin.
Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii ale raportului INS este accelerarea procesului de îmbătrânire demografică. Populația vârstnică (de 65 de ani și peste) a ajuns la 4,02 milioane de persoane, depășind cu 32% populația tânără (0-14 ani), estimată la 3,04 milioane.
Indicele de îmbătrânire demografică a crescut la 132,4 persoane vârstnice la 100 de tineri, în creștere față de 126,8 în 2024. În același timp, vârsta medie a populației României a urcat la 42,9 ani, cu 0,4 ani mai mult decât anul trecut.
Această evoluție pune presiune tot mai mare pe sistemul de pensii și pe piața muncii. Tot mai puțini tineri activi vor trebui să susțină un număr tot mai mare de persoane în vârstă, ceea ce ridică probleme serioase de sustenabilitate economică pe termen lung.
Specialiștii INS și demografii atrag atenția că scăderea continuă a populației este rezultatul a trei fenomene principale: emigrația masivă, natalitatea scăzută și mortalitatea ridicată în rândul persoanelor vârstnice. În ultimii ani, sute de mii de români au ales să se stabilească în alte țări europene, iar rata natalității se menține printre cele mai mici din Uniunea Europeană.
În plus, impactul economic și social al acestor schimbări este tot mai vizibil: forță de muncă insuficientă, școli cu tot mai puțini elevi, localități rurale depopulate și o presiune crescândă asupra serviciilor medicale și sociale.
Experții consideră că fără măsuri urgente de stimulare a natalității și de sprijin pentru familiile tinere, declinul demografic ar putea deveni ireversibil. Printre soluțiile propuse se numără creșterea alocațiilor, programe de locuințe pentru tineri, politici de sprijin pentru mame și măsuri de readucere a românilor din diaspora.
În concluzie, România se află într-un punct critic din punct de vedere demografic. Cu o populație de 21,67 milioane de locuitori, în scădere constantă, țara trebuie să găsească rapid un echilibru între realitățile economice și cele sociale pentru a opri declinul și a-și asigura un viitor sustenabil.