România se află în fața unei schimbări majore în ceea ce privește actele de identitate, iar cetățenii mai au la dispoziție doar două săptămâni pentru a profita de o facilitate financiară importantă.
Schimbarea cărții de identitate devine, treptat, parte dintr-un proces ireversibil de modernizare administrativă și digitalizare, însă trecerea la noul format va începe să ardă la buzunare. Emiterea gratuită a noului buletin electronic, un proiect finanțat masiv prin fonduri europene, își consumă ultimele zile.
Dacă ai un act de identitate care expiră în curând sau dacă pur și simplu vrei să faci trecerea la noul document digital, iată tot ce trebuie să știi despre costuri, termene limită și obligativitatea noului format.
Până la data de 30 iunie, costul primei cărți electronice de identitate solicitate de cetățeni este acoperit integral prin subvenții din Planul Național de Redresare și Reziliență. Ultimele informații arată că data s-a prelungit cu două luni, până la finalul lui august. Peste 2 milioane de români au beneficiat deja de această gratuitate, făcând tranziția către noul format.
Situația se va schimba radical începând cu 1 iulie. Odată cu expirarea ferestrei de gratuitate impuse prin calendarul oficial, eliberarea documentului electronic va fi supusă unei taxe fixe de 70 de lei. Această sumă va trebui achitată de orice cetățean major care solicită documentul cu cip.
Există, de asemenea, și opțiunea unei cărți de identitate simple, adică un document în format redus, de dimensiunea unui card bancar, dar care nu conține cipul electronic și funcțiile digitale. Pentru cei care refuză explicit tehnologia cu cip din diverse motive personale, statul român pune la dispoziție acest buletin simplu, însă nici acesta nu va fi gratuit: taxa pentru cartea de identitate simplă este stabilită la 40 de lei.
Singurele excepții de la taxa de 70 de lei după data de 1 iulie vor rămâne tinerii care împlinesc vârsta de 14 ani și se prezintă pentru eliberarea primului lor act de identitate din viață, cu condiția ca solicitarea să fie făcută în termenul legal.
Orice altă eliberare ulterioară – provocată de expirare, pierdere, furt, deteriorare sau schimbare de domiciliu – va fi taxată direct la ghișeu.
O confuzie majoră în spațiul public este legată de data la care vechile buletine, adică formatul mare cu care ne-am obișnuit în ultimele decenii, își vor pierde complet valabilitatea. Autoritățile au clarificat calendarul de tranziție, implementat în conformitate cu regulamentele europene privind securitatea documentelor.
Tranziția este una treptată. Românii care dețin un buletin clasic aflat în termen de valabilitate îl pot folosi fără nicio problemă pe teritoriul României până la data înscrisă pe document. Statul nu obligă pe nimeni să își schimbe forțat buletinul vechi dacă acesta nu a expirat, însă intervine o mare restricție legată de libera circulație.
Data critică pe care toți românii trebuie să o rețină este 3 august 2031. Începând din acea zi, vechile cărți de identitate de format mărit nu vor mai putea fi utilizate ca documente de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene sau în Spațiul Schengen.
Practic, din vara anului 2031, dacă nu deții un buletin electronic cu cip sau un pașaport valabil, nu vei mai putea trece granița României către nicio țară din comunitatea europeană.
În plus, cărțile de identitate simple, cele fără cip emise în noul format de card, vor avea doar utilitate internă. Ele nu vor permite niciodată trecerea frontierelor fără un pașaport atașat. Prin urmare, obligativitatea noului buletin nu este una de natură penală sau contravențională pe plan intern, ci devine o necesitate absolută pentru oricine dorește să călătorească în străinătate.
Noul document de identitate electronic are dimensiunea unui card bancar standard și încorporează elemente de securitate fizică și digitală de ultimă generație, aproape imposibil de clonat sau contrafăcut.
Principala sa noutate este mediul electronic de stocare, un cip de înaltă securitate pe care sunt înscrise datele personale clasice, precum și imaginea facială a titularului și amprentele digitale de la două degete, plus adresa de domiciliu sau de reședință.
Un aspect extrem de important, intens dezbătut, este cel legat de localizarea datelor de rezidență. Pe formatul vizibil al noului buletin electronic nu mai este scrisă adresa de domiciliu. Aceasta se află stocată exclusiv pe cip.
Pentru a elimina birocrația și eventualele probleme apărute în relația cu băncile, notarii sau alte instituții care cereau fizic vizualizarea adresei, autoritățile au implementat un sistem prin care domiciliul poate fi verificat digital sau prin eliberarea unui certificat de atestare a domiciliului direct din platforma online a Ministerului Afacerilor Interne.
Pe lângă funcția de document de călătorie în Uniunea Europeană, buletinul cu cip oferă două elemente digitale cruciale: un PIN de autentificare pentru conectarea securizată în diverse platforme guvernamentale și un PIN de semnătură electronică avansată. Documentele semnate digital cu ajutorul noului buletin vor avea aceeași valoare juridică precum cele semnate olograf, deschizând calea către o digitalizare reală a relației dintre cetățean și administrația publică.
Pentru a evita taxa de 70 de lei, programările trebuie făcute rapid. Cererile pot fi depuse la orice Serviciu Public Comunitar Județean sau Local pentru Evidența Persoanelor din țară. Programările se realizează exclusiv online, accesând platforma centralizată a MAI.
Este important de reținut că noul buletin electronic nu poate fi eliberat în regim de urgență. Timpul de producție și personalizare a cardurilor durează până la 30 de zile, procesul fiind centralizat la București, iar solicitanții sunt anunțați prin SMS în momentul în care documentul fizic a ajuns la sediul local pentru a fi ridicat.
Dacă actul tău de identitate actual urmează să expire în următoarele luni, legislația îți permite să soliciți preschimbarea lui cu cel mult 180 de zile înainte, o oportunitate perfectă pentru a prinde ultimele zile de gratuitate.