Angajații care primesc un salariu lunar de peste 3.000 de euro. Acesta devine cel mai căutat loc de muncă de către români. Nu e neapărat nevoie de studii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google!

În ultimii ani, măcelarii români s-au impus în industrie și au devenit o forță de muncă esențială pentru marii procesatori de carne din Europa.

Fie că vorbim de fabrici din Germania, Austria sau Italia, românii reprezintă o prezență constantă, fiind apreciați pentru profesionalism și experiență. Din păcate, în România, aceste locuri de muncă sunt tot mai des ocupate de muncitori asiatici, în contextul în care românii aleg să muncească în străinătate pentru salarii mai mari și condiții mai avantajoase.

De ce aleg românii să plece

Salariul este un factor decisiv. În timp ce în România un măcelar poate câștiga între 3.000 și 10.000 de lei pe lună, în străinătate câștigurile pot depăși chiar 3.000 de euro, cu multe oportunități de muncă la negru care pot aduce venituri suplimentare. Astfel, perspectivele financiare sunt mult mai atractive în Occident, unde un măcelar începător poate începe de la 1.200 de euro, în timp ce cei cu experiență ajung la 2.400 de euro.

Nostalgia pentru casă și sacrificiile făcute

În ciuda câștigurilor, dorul de casă este omniprezent. Ciprian Irimia, un măcelar din Fălticeni, a lucrat timp de 20 de ani în Italia. În final, dorința de a fi aproape de familie l-a determinat să revină în România. Totuși, conștientizează că banii economisiți acolo nu i-ar fi putut obține în țară într-o viață de muncă.

Există și povești de succes ale celor care au ales să investească în propriile afaceri. Gabriel Arghir, un antreprenor care a lucrat aproape două decenii în Italia, a reușit să preia afacerea fostului angajator și deține acum două măcelării în Torino. Observă un interes tot mai mare din partea tinerilor față de meseria de măcelar și preferă să îi învețe el însuși, având în vedere particularitățile industriei din Italia.

Cosmin Moldovan, fondatorul proiectului „Măcelari de Elită” din județul Cluj, dorește să revitalizeze meseria în România. În opinia sa, este trist ca a doua limbă vorbită în abatoarele din străinătate să fie româna, iar în fabricile autohtone să se ajungă la utilizarea limbilor asiatice.