Banii cash vor avea o altă soartă începând din data de 1 noiembrie. Statul a anunțat deja ce se va întâmpla cu plățile în numerar. Între timp s-a tot revenit la această problemă
România intră într-o nouă eră fiscală începând cu 1 noiembrie, odată cu limitarea plăților cash între persoane fizice și persoane juridice. Conform noilor reguli, comercianții pot încasa numerar în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei de la persoane juridice, iar plațile fragmentate în numerar sunt interzise pentru facturile a căror valoare depășește 1.000 lei.
Cu toate acestea, aceste reguli pot aduce numeroase provocări atât pentru comercianți, cât și pentru populație. Unul dintre principalele obstacole este faptul că 40% din populație, inclusiv oficiali guvernamentali, nu dețin carduri bancare. Pensionarii, salariații și politicienii preferă adesea să primească sau să plătească în numerar.
Mai mult, în România există aproximativ 13.260 de mici comercianți în mediul rural care depind în mare parte de încasările cash, deoarece multe dintre aceste zone nu au acces la bancomate. Limitarea plăților cash va crea dificultăți semnificative pentru acești comercianți, deoarece trebuie să depună numerar la mașinile multifuncționale (MFM-uri), care sunt mai puține decât bancomatele și pot crea cozi lungi.
Un alt impediment major este legat de comisioanele percepute de bănci pentru folosirea POS-urilor. Comercianții care utilizează carduri operate de companii se confruntă cu comisioane de până la 3%, în timp ce cardurile operate de persoane fizice au comisioane mult mai mici, între 0.5% și 1%. Această discrepanță va afecta marjele de profit ale comercianților și va crește costurile pentru consumatori.
Pe lângă acestea, nu toți comercianții au acces la internet de înaltă calitate pentru a utiliza POS-urile, iar semnalul slab din anumite zone rurale face ca această opțiune să fie inutilă pentru mulți.
În ciuda intențiilor guvernului de a reduce plățile cash și a promova utilizarea cardurilor, implementarea limitării plăților cash va necesita o abordare atentă și adaptată la realitățile economice și sociale ale României. Comercianții și populația trebuie să fie sprijiniți și instruiți corespunzător pentru a face față acestei tranziții și pentru a evita disfuncționalitățile în sistemul financiar și economic al țării.
Decizia luată joi înseamnă că rămâne în vigoare plafonul de 10.000 de lei pe zi pentru cash-ul pe care îl folosim la cumpărături ori facturi – de exemplu, când cumpărăm un TV sau când ne achităm facturile la utilități sau când dăm un avans pentru o lucrare în locuință. Se menține și plafonul de 50.000 de lei tot zilnic pentru tranzacțiile cash între persoane fizice – adică atunci când, de pildă, dăm un avans pentru achiziția unei mașini sau a unei case. La firme, avem o limită de 10 ori mai mică.
Apar însă două excepții de la vechile plafoane – o firmă, să zicem un magazin, nu va putea avea cash în casa de marcat la sfârșitul zilei mai mult de 10.000 de lei. Iar avansul spre decontare nu poate depăși 1.000 de lei, de exemplu banii dați unui furnizor.
Dacă derulăm firul evenimentelor înapoi, ne aducem aminte că Ministerul Finanțelor a anunțat în septembrie micșorarea plafoanelor pentru cash până la 1.000 de lei la cumpărături, de pildă, ca măsură de reducere a evaziunii fiscale.