Cine este Kemal Kilicdaroglu, omul care ar putea deveni președintele Turciei în locul lui Recep Erdogan începând de astăzi. Turcii votează astăzi la cel mai important scrutin din ultimii 20 de ani

Este pentru prima dată în ultimii 20 de ani când scaunul lui Recep Erdogan se clatină serios și asta pentru că foarte multe sondaje îl dau favorit la câștigarea alegerilor prezidențiale pe rivalul său Kemal Kilicdaroglu. Astăzi, duminică, 14 mai turcii merg la vot pentru a-și alege viitorul.

Turcii votează duminică în cadrul unuia dintre cele mai importante scrutine din istoria de 100 de ani a Turciei moderne, care ar putea să ducă la schimbarea lui Tayyip Erdogan după 20 de ani la putere și să oprească calea tot mai autoritară a guvernului său, scrie Reuters.

Votul va decide nu numai cine conduce Turcia, o țară membră NATO cu 85 de milioane de locuitori, ci și cum este guvernată, încotro se îndreaptă economia sa, în contextul unei crize profunde a costului vieții, și forma politicii sale externe.

Sondajele de opinie îi dau un ușor avans principalului contracandidat al lui Erdogan, Kemal Kilicdaroglu, care conduce o alianță de șase partide de opoziție, dar dacă niciunul dintre ei nu va reuși să obțină mai mult de 50% din voturi, va avea loc o a doua rundă de alegeri la 28 mai.

Alegerile au loc la trei luni după cutremurele din sud-estul Turciei, care au provocat moartea a peste 50.000 de persoane. Mulți locuitori din provinciile afectate și-au exprimat furia față de reacția inițială lentă a guvernului, dar există puține dovezi că această problemă a schimbat modul în care oamenii vor vota.

Alegătorii vor alege, de asemenea, un nou parlament, probabil o cursă strânsă între Alianța Populară, formată din Partidul conservator AKP al lui Erdogan și partidul naționalist MHP și altele, și Alianța Națiunii a lui Kilicdaroglu, formată din șase partide de opoziție, inclusiv Partidul Republican al Poporului, înființat de fondatorul Turciei, Mustafa Kemal Ataturk.

Secțiile de votare s-au deschis la ora 8.00 și se vor închide la ora 17.00. În conformitate cu legea electorală turcă, raportarea oricăror rezultate este interzisă până la ora 21.00.

Cine este Kemal Kilicdaroglu, omul care ar putea deveni noul președinte al Turciei moderne

Înainte de a intra în politică, Kilicdaroglu a lucrat în Ministerul de Finanţe şi apoi a prezidat Instituţia de Asigurări Sociale a Turciei în cea mai mare parte a anilor 1990. În discursuri, Erdogan denigrează frecvent performanţele sale în aceste roluri. Fost economist, Kilicdaroglu a devenit deputat în 2002, când AKP-ul lui Erdogan a ajuns pentru prima dată la putere.

Kilicdaroglu reprezenta CHP, partidul de centru-stânga înfiinţat chiar de fondatorul Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk, care s-a luptat să ajungă dincolo de bazele sale laice, către conservatori. Kilicdaroglu a vorbit în ultimii ani despre dorinţa de a vindeca vechile răni ale confruntării cu musulmanii devotaţi şi cu kurzii.

El s-a distins ca un luptător împotriva corupţiei din cadrul propriului partid CHP, apărând la televizor pentru a denunţa dosare ce au dus la demisii de profil înalt. La un an după ce a pierdut candidatura la Primăria din Istanbul, Kliicdaroglu a fost ales lider al partidului, în 2010, fără a avea opoziţie. La acea convenţie a partidului, un cântec de campanie a răsunat într-o sală arhiplină, descriindu-l drept un om „curat şi cinstit”.

Purtând o cămaşă cu dungi şi un sacou negru, Kilicdaroglu le-a spus susţinătorilor: „Venim să protejăm drepturile celor săraci, ale celor oprimaţi, ale muncitorilor şi ale celor care trudesc”. Alegerea sa a alimentat speranţele partidului pentru un nou început, dar de atunci sprijinul pentru CHP nu a reuşit să depăşească 25% din electorat.

Partidul AK al lui Erdogan a obţinut 43% la ultimele alegeri parlamentare din 2018. Cu toate acestea, unii consideră că Kilicdaroglu a reformat în linişte partidul şi a înlăturat „kemaliştii” care îmbrăţişau o versiune rigidă a ideilor lui Ataturk.

În acelaşi timp, el a promovat membri consideraţi mai apropiaţi de valorile social-democrate europene. Criticii spun că nu a reuşit să aducă flexibilitate unui CHP static, dar, în cele din urmă, s-a impus drept candidat la preşedinţie în faţa altora, deşi aceştia obţinuseră rezultate mai bune în confruntările directe cu Erdogan.