Rezultatele din sesiunea curentă a examenului de Bacalaureat 2026 conturează o premieră absolută pentru învățământul românesc. Centralizarea primelor medii, realizată înaintea depunerii contestațiilor, nu doar că confirmă pierderea supremației absolute de către Capitală în favoarea Clujului, dar aduce pe harta excelenței o diversitate geografică fără precedent. Pentru prima dată în istoria recentă a examenului, topul celor mai bune 10 instituții de învățământ din țară este împărțit între 6 orașe diferite.
Marea bătălie a elitelor s-a descentralizat complet. Dacă în anii trecuți primele zece poziții erau blocate aproape exclusiv de axa București-Cluj-Iași, ierarhia din 2026 arată că managementul școlar de înaltă performance a produs rezultate excepționale și în alte regiuni istorice.
Liderul absolut al acestei sesiuni este Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, care a înregistrat o medie generală pe liceu de 9,49 și o rată de promovare perfectă, de 100%. Unitatea clujeană a reușit un salt istoric de pe poziția a șasea, pe care o ocupa în sesiunea din anul precedent.
Pe locul secund se menține la o singură sutime distanță fostul lider național de anul trecut, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București, cu o medie pe instituție de 9,48 și o promovabilitate de 99,6%. Podiumul este completat tot de Cluj-Napoca, prin Liceul Teoretic „Avram Iancu”, ai cărui absolvenți au obținut o medie generală de 9,47, detronând licee de tradiție din Capitală.
Capitala resimte din plin această reconfigurare a forțelor. Colegiul Național „Sfântul Sava”, considerat istoric etalonul învățământului românesc, a coborât în acest an până pe poziția a cincea la nivel național, cu o medie de 9,40, în scădere față de locul 3 obținut trecut.
Dincolo de duelul clasic dintre primele două mari centre urbane, marea surpriză a topului din 2026 o reprezintă intrarea în elită a unor instituții din județe care au spart monopolul marilor metropole universitare. Astfel, cele mai bune 10 licee din țară provin din Cluj-Napoca, București, Iași, Alba Iulia, Râmnicu Vâlcea și Brașov.
Moldova își menține standardele extrem de ridicate prin polul de la Iași. Colegiul Național din Iași ocupă o poziție extrem de solidă, pe locul 4 național, cu o medie generală de 9,45, fiind urmat în prima parte a clasamentului de Colegiul Național „Costache Negruzzi” (locul 8, medie 9,29).
Surprizele majore ale ediției, care redefinesc complet topul de anul acesta, vin din Transilvania de Sud și Oltenia. Liceul Teoretic „Sfântul Iosif” din Alba Iulia a realizat o ascensiune fulminantă direct pe poziția a șasea în România, cu o medie de 9,33. În mod similar, Colegiul Național de Informatică „Matei Basarab” din Râmnicu Vâlcea sparge barierele și intră pe locul 9 național, cu o medie de 9,27, depășind unități de elită din marile orașe.
Ultima poziție din top 10 este adjudecată de Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov, o instituție cu tradiție care revine în elita absolută cu o medie de 9,26 și promovabilitate de 100%.
Analiza performanțelor din provincie: Iașiul și Vâlcea sparg topulPe lângă rocada istorică dintre Cluj și București, rezultatele din acest an scot în evidență ascensiunea constantă a polului de educație din Moldova. Colegiul Național din Iași se menține stabil în elita națională pe poziția a patra, înregistrând o medie de 9,45, fiind urmat îndeaproape în interiorul județului de Colegiul „Costache Negruzzi” (locul 8, medie 9,29).
Surpriza absolută a ediției din acest an vine de la Liceul Teoretic „Sfântul Iosif” din Alba Iulia și Colegiul Național de Informatică „Matei Basarab” din Râmnicu Vâlcea.
Ambele instituții au spart monopolul marilor centre universitare, intrând direct în top 10 pe țară cu medii de 9,33, respectiv 9,27, depășind licee cu tradiție din Capitală precum Colegiul Național „Spiru Haret” sau Colegiul Național „Mihai Viteazul”, care au înregistrat medii sub pragul de 9,25 în această sesiune.