Câți bani a primit Ucraina de la alte state de la începutul războiului: suma imensă făcută publică de guvernatorul Băncii Naționale a Ucrainei. Cu cât a contribuit România

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google!

La mai bine de patru ani de la izbucnirea conflictului devastator de la granițele noastre, sprijinul financiar direcționat către Kiev atinge cifre astronomice. Partenerii internaționali au furnizat Ucrainei peste 200 de miliarde de dolari de la începutul invaziei ruse.

Totuși, în privința sumelor exacte trimise de România, autoritățile de la București păstrează o discreție totală, stârnind critici tot mai aprinse pe fondul problemelor economice interne.

Războiul din Ucraina a început pe 24 februarie 2022, moment în care Federația Rusă a declanșat o invazie militară la scară largă asupra teritoriului ucrainean.

Din prima zi a conflictului, economia Ucrainei a intrat în colaps, fiind susținută aproape exclusiv prin perfuzia financiară oferită de alianța statelor occidentale, instituțiile financiare internaționale și partenerii strategici.

200 de miliarde de dolari: Bilanțul uriaș al ajutorului extern

Suma de 200 de miliarde de dolari reprezintă totalul asistenței financiare directe primite de Ucraina de la începutul războiului și până în prezent din partea partenerilor internaționali. Bilanțul oficial a fost făcut public pe Facebook de guvernatorul Băncii Naționale a Ucrainei (BNU), Andrii Pîșnîi (Andrii Pishni).

„De la începutul războiului pe scară largă, Ucraina a primit aproape 200 de miliarde de dolari sub formă de finanțare bugetară directă din partea partenerilor internaționali. O sumă colosală.

Acesta nu este rezultatul vreunei gândiri magice. Este rezultatul muncii sistematice a autorităților ucrainene, a președintelui Ucrainei, a guvernului Ucrainei, care în fiecare etapă a războiului au găsit argumente și au demonstrat eficacitate.

În această dimineață, la o reuniune a ambasadorilor, împreună cu ministrul de finanțe al Ucrainei, Serhii Marchenko, am discutat despre contribuția fiecărei instituții la construirea unei arhitecturi durabile de sprijin financiar internațional pe termen lung pentru Ucraina. Și cel mai important, despre cum să acționăm în continuare pentru ca acesta să fie menținut.

În opinia mea, acum ne aflăm într-un punct important de schimbare a atitudinii partenerilor față de ajutorul acordat Ucrainei. Din ce în ce mai des în discursurile publice se aude: finanțarea Ucrainei = securitatea Europei. Ucraina este cea care astăzi rezolvă sarcinile comune de securitate europeană și primește resurse pentru aceasta din lumea democratică.

Prin urmare, este necesar să continuăm (fiecare la nivelul său) consolidarea relațiilor internaționale, ținând cont de faptul că Ucraina nu este doar un beneficiar de ajutor, ci și un donator de securitate, expertiză unică și o sursă de consolidare a UE”, a a transmis reprezentantul Băncii Centrale de la Kiev.

Aceste fonduri colosale au venit sub formă de granturi nerambursabile, împrumuturi preferențiale pe termen lung, garanții bancare și asistență macrofinanciară directă din partea Statelor Unite ale Americii, Uniunii Europene, Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale.

Câți bani a dat România? Misterul și secretizarea de la București

În ceea ce privește contribuția României, cifrele exacte rămân învăluite într-un secret total. În ciuda insistențelor repetate ale reprezentanților mass-media, ale societății civile și ale opoziției politice, informațiile reale și oficiale privind valoarea totală a ajutorului financiar și militar oferit Ucrainei nu au fost făcute publice de către Guvernul României sau CSAT.

Până în prezent, autoritățile de la București au invocat motive de securitate națională și strategii militare partenere pentru a refuza desecretizarea sumelor alocate. În timp ce alte țări membre NATO și UE (cum ar fi Polonia, Marea Britanie, Germania sau țările baltice) publică periodic rapoarte transparente cu miliardele de euro trimise la Kiev, România a ales o politică a tăcerii.

Estimările neoficiale și rapoartele internaționale sugerează că România a furnizat asistență pe multiple planuri:

Sprijin logistic și umanitar: Gestionarea fluxului de refugiați, motorină, echipamente medicale și generatoare.

Transferuri de tehnică militară: Inclusiv sistemul de apărare antiaeriană Patriot transmis Kievului.

Ajutor financiar direct și sprijin prin mecanismele UE: Cota parte a României la fondurile comune europene direcționate către bugetul de stat ucrainean.

Voci critice în spațiul public: De ce dăm bani când țara se află în dificultate?

Lipsa de transparență a alimentat un val tot mai puternic de nemulțumiri în rândul populației și al analiștilor economici. Există tot mai multe voci care critică dur deciziile Guvernului, arătând că România însăși se confruntă cu un deficit bugetar uriaș, o datorie publică în creștere accelerată și o presiune enormă pe umerii contribuabililor.

Scepticii susțin că este nejustificat ca un stat aflat într-un cvasi-colaps financiar — constrâns să mărească taxe, să taie din cheltuielile publice și să se împrumute la dobanzi mari pe piețele internaționale — să continue să redirecționeze resurse financiare consistente către o țară terță.

Criticii subliniază că:

Nu există un control public: Cetățenii români nu știu exact câți bani din taxele și impozitele lor merg spre sprijinirea Ucrainei.

Prioritățile naționale sunt neglijate: Infrastructura, sistemul de sănătate și cel de educație din România suferă din lipsă cronică de fonduri, în timp ce resursele statului sunt alocate extern.

Discrepanța față de alte state: Alte țări sprijină Ucraina, dar condiționează acest ajutor de menținerea stabilității propriilor cetățeni, în timp ce în România costul vieții a crescut dramatic.

Debatului privind ajutorul acordat Ucrainei îi lipsește, în continuare, transparența radicală. În timp ce Banca Națională a Ucrainei confirmă primirea a 200 de miliarde de dolari de la nivel global, românii încă așteaptă un răspuns oficial de la propriul Guvern: Cât a plătit, în mod real, România din această sumă?