Mascații, însoțiți de procurori au efectuat joi dimineața, 17 percheziții domiciliare care au avut loc în municipiul București și în județele Brașov, Botoșani, Călărași, Dolj, Galați, Giurgiu, Maramureș, Mureș şi Timiș, la locuințele mai multor influenceri, în dosarul penal care-l are în prim plan pe Călin Georgescu și în care se efectuează urmărirea penală cu privire la săvârșirea infracțiunii de coruperea alegătorilor.
Este vorba despre fapte care ar fi fost comise în lunile octombrie și noiembrie 2024. Interesant este că Parchetul General nu s-a sesizat cu privire la declarațiile făcute de Alfred Simonis, fostul președinte al Camerei Deputaților, pe contul de TikTok al lui Marcel Ciolacu, care a recunoscut că PSD a virat voturi de la candidatul partidului la George Simion pentru ca acesta să ajungă în turul 2.
De asemenea, Parchetul nu s-a sesizat nici după dezvăluirile ANAF, care a arătat că firma de comunicare a PNL a virat bani către mai mulți influenceri pentru a-i face campanie lui Călin Georgescu, scopul fiind de a lua din voturile lui George Simion și a-l împinge pe Nicolae Ciucă în turul 2.
De altfel, de numele Ciucă se mai leagă și alte fapte cu iz penal. Acesta a păcălit alegătorii că ar urma să publice o carte și a umplut țara de panouri publicitare, furând starul campaniei electorale. Au fost cheltuiți peste două milioane de euro cu acest panotaj.
Revenind la perchezițiile efectuate de procurori, aceștia au considerat că Bogdan Peșchir, cunoscut ca Bogpr trebuie să fie adus cu duba Poliției la sediul IGPR pentru a fi audiat.
Când acesta a coborât din mașină, a fost întâmpinat de zeci de jurnaliști, care l-au fotografiat, filmat și i-au adresat întrebări, cerându-i să-și dea jos ochelarii, șapca și fularul de la gură pentru a-i vedea chipul. Peșchir, care este un tânăr milionar extrem de discret a dorit să-și protejeze imaginea, dar reprezentantul IGPR i-a cerut să se legitimeze în fața camerelor, aplicându-i un tratament degrandat și umilitor, care încalcă nu doar directivele europene, ci și legislația europeană.
Practic anchetatorii au dorit să-l supună pe Bogdan Peșchir mai întâi unui circ mediatic, iar judecarea să aibă loc la televiziuni și pe rețelele de socializare, nerespectându-i acestuia dreptul la viața privată. Un tratament similar au primit și cele două doctorițe din cadrul Spitalului Pantelimon. Rezultatul a fost dezastruos: secția ATI a rămas în prezent fără medici, iar oamenii fără posibilitatea de a se opera la timp.
Interesant este că, de exemplu, fiii vrăjitoarei Sidonia, care au ucis cu macetele un om în fața mai multor martori nu numai că au beneficiat de protecția vieții private, dar au și fost eliberați și sunt anchetați în libertate, în timp ce mama lor continuă să câștige milioane din business-ul ei cu vrăjitoria, bani neimpozitați.
După ce a fost audiat timp de cinci ore, Bogdan Peșchir a fost reținut de polițiști timp de 24 de ore și va fi prezentat judecătorilor cu propunere de arestare preventivă.
Tânărul milionar poate da statul în judecată pentru tratamentul degradant aplicat și poate câștiga milioane de euro la CEDO, bani pe care îi vor plăti tot românii de timp. Redăm mai jos textele de lege, încălcate de polițiști.
Dreptul inculpatului de a-și proteja chipul (imaginea) este parte a dreptului la viață privată și este reglementat atât la nivel național, cât și european.
Reglementări relevante
1. Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) – Art. 8
Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private, inclusiv imaginea sa.
Autoritățile nu pot face publice imagini cu inculpatul fără un motiv justificat.
2. Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR – Regulamentul (UE) 2016/679)
Imaginea unei persoane este considerată dată personală, iar utilizarea acesteia fără consimțământ poate fi sancționată.
3. Codul de procedură penală din România
Inculpatul poate solicita protejarea imaginii sale, mai ales în cazul expunerii mediatice.
Publicarea fotografiilor sau a înregistrărilor video ale inculpatului trebuie să respecte prezumția de nevinovăție.
4. Decizii CEDO privind protecția imaginii inculpatului
Statele trebuie să asigure un echilibru între interesul public și dreptul la protecția imaginii.
Difuzarea imaginilor inculpaților încătușați sau în posturi degradante poate fi considerată tratament inuman sau degradant.
Ce poate face un inculpat pentru a-și proteja imaginea?
Poate solicita anonimizarea imaginii sale în presă și înregistrările video din proces.
Poate cere cenzurarea feței în cazul publicării unor imagini în media.
Dacă imaginea sa a fost folosită abuziv, poate face plângere la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) sau poate da în judecată instituția responsabilă.
Dacă dreptul său este încălcat, inculpatul poate obține daune morale pentru prejudiciul suferit.