În marile orașe ale Chinei, o nouă realitate stranie și tot mai răspândită captează atenția: tineri care merg zilnic la job-uri care nu presupun nicio responsabilitate reală.
Așa-numitele „birouri-fantomă” devin o opțiune pentru cei care, în lipsa unui loc de muncă concret, aleg să simuleze rutina profesională în schimbul unei sume modeste – aproximativ 7 dolari pe zi.
În aceste spații, participanții beneficiază de birouri cu Wi-Fi, mese calde, întâlniri fictive și chiar figuri de autoritate false, pentru a recrea atmosfera de birou tradițional.
Fenomenul a prins amploare într-un context marcat de o rată alarmantă a șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani, care a ajuns la 16,5%.
Presiunea socială și familială, profund înrădăcinată în cultura asiatică, determină mulți tineri să evite întrebări incomode precum „unde lucrezi acum?” și să aleagă în schimb o soluție care oferă aparența normalității, chiar dacă aceasta este complet artificială.
Pentru unii, această alegere reprezintă o formă de terapie socială: oferă stabilitate emoțională și senzația de apartenență la o structură, fără presiunea reală a sarcinilor sau a performanței.
Zonghua, fostă angajată în domeniul financiar, este una dintre persoanele care au optat pentru un astfel de program. În schimbul a 400 de yuani pe lună, ea se trezește zilnic, se îmbracă office, își ia laptopul și merge într-un spațiu unde nu i se cere nimic, dar unde poate relua o rutină ce-i conferă echilibru și sens.
„Nu mai suportam întrebările sau așteptările. Am renunțat la job și am ales o rutină fără presiuni”, a relatat Zonghua, conform El Pais.
Pe rețelele sociale chinezești, fenomenul capătă vizibilitate tot mai mare. Pe platforma Xiaohongshu, echivalentul chinezesc al Instagramului, utilizatorii postează clipuri în care mimează ședințe, își pregătesc prezentări sau chiar inscenează conflicte cu „șefii”, pentru a menține iluzia unei experiențe profesionale autentice.
Totuși, nu toată lumea privește acest trend cu umor. Specialiștii în psihologie și economie atrag atenția asupra riscurilor pe termen lung.
Cultura simulării ar putea adânci tendința de evitare a realității, afectând capacitatea tinerilor de a se reintegra în mod eficient în piața muncii și consolidând o stare de stagnare profesională mascată.