România se situează la nivel european și mondial în fruntea clasamentelor privind consumul de alcool, înregistrând medii anuale care depășesc 17 litri de alcool pur per locuitor în rândul populației adulte. Totuși, când vine vorba de harta internă a consumului, distribuția este neuniformă.
Datele analizate de Institutul Național de Statistică (INS) și de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) arată o diferență clară între regiunile istorice, dar și obiceiuri de consum complet diferite în funcție de tipul de băutură ales: vin, bere sau băuturi spirtoase.
Topul regiunilor la consumul de alcool: Oltenia și Moldova conduc clasamentul
Conform datelor statistice privind consumul mediu lunar pe cap de locuitor, județele din Oltenia și cele din Moldova ocupă constant primele poziții la consumul total de băuturi alcoolice.
Oltenia: Ocupă primul loc la consumul general de alcool, fiind pe prima poziție la consumul de bere și băuturi spirtoase (țuică, rachiuri, distilate de casă).
Moldova: Se află pe locul al doilea la nivel general, dar domină detașat la consumul de vin, unde înregistrează medii lunare de peste 1,4 litri de vin pe cap de locuitor, urmată de județele din Dobrogea.
Dobrogea: Înregistrează consumuri ridicate în special în sezonul cald și pe zona de vinuri.
Transilvania, Banat și București-Ilfov: Se află la coada clasamentului național privind consumul cantitativ total, având însă o pondere mai mare a consumului de bere și băuturi de import.
Dacă analizăm indicatorii de sănătate publică realizați de INSP și studiile privind consumul riscant (evaluat prin testarea populației), anumite județe din estul și sudul țării ies în evidență:
Vaslui, Botoșani și Suceava: În aceste județe din regiunea Moldovei se înregistrează cele mai mari medii ale consumului de băuturi spirtoase de producție proprie (țuică, rachiuri nereglementate). Conform raportărilor medicale, aceste zone au și cea mai ridicată rată a spitalizărilor cauzate de intoxicații acute cu alcool și afecțiuni hepatice cronice.
Olt, Dolj și Mehedinți: Conduc în zona de sud la cantitățile de tărie și bere consumate lunar în mediul rural.
Ce spun statisticile INS: În zonele rurale din Moldova și Oltenia, consumul de alcool ajunge la o medie estimată de peste 3,6 litri de băutură lunar pe cap de locuitor. Dacă din calcul se exclud copiii și persoanele în vârstă cu afecțiuni severe, cifra pentru populația adultă activă se dublează.
Tipurile de alcool consumate diferențiază profund comunitățile din România:
Spirtoase (Tărie): Oltenia și Moldova conduc detașat. În mediul rural, o pondere uriașă o reprezintă băuturile neprelucrate industrial (țuica, rachiul de tescovină sau palinca de casă).
Vin: Moldovenii și dobrogenii sunt marii consumatori de vin din România, favorizați și de tradiția podgoriilor mari din aceste regiuni (Vrancea, Cotnari, Murfatlar).
Bere: Este băutura cea mai uniform distribuită la nivel național, însă consumul cel mai mare se înregistrează în Oltenia, urmată de regiunea Centru (Transilvania) și Muntenia.
Consumul ridicat din județele cu un nivel de dezvoltare economică mai scăzut reflectă, în opinia sociologilor, un mecanism de resemnare socială în fața lipsei locurilor de muncă.
Totodată, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția că peste 50% din cazurile de deces prematur din aceste regiuni sunt legate direct sau indirect de efectele abuzului de alcool, bolilor cardiovasculare și accidentelor rutiere sau casnice provocate pe fondul ebrietății.