Facultatea de top pe care s-a constatat că o faci degeaba. A revoltat mii de studenți. Mulți au terminat-o și s-au trezit că nici nu se pot angaja

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google!

Există facultăți unde deși ți se promite o carieră de succes după finalizarea studiilor, s-ar putea ca acest lucru să nu se întâmple din diferite motive.

În ciuda promisiunilor de pe broșurile universitare și a viselor studenților la început de drum, nu toate facultățile din Europa oferă aceleași șanse reale de angajare după absolvire.

Deși educația superioară este un pas important, unele domenii s-au dovedit, în timp, prea teoretice, supra-saturate sau deconectate de la cerințele reale ale pieței muncii. Asta înseamnă că mulți tineri, după ani de studii și examene, se trezesc într-o piață a muncii care nu are loc pentru ei.

Printre domeniile cel mai frecvent asociate cu probleme de angajabilitate se numără arte, istorie, filosofie, studii culturale sau chiar unele ramuri din științele sociale.

În țări precum Italia, Spania sau Franța, sunt mii de absolvenți de litere, arte sau științe umaniste care ajung să lucreze în cu totul alte domenii decât cele pentru care s-au pregătit, adesea în joburi care nu necesită studii superioare.

De exemplu, universități cu renume cultural, cum ar fi Universitatea din Bologna, Sorbona sau unele instituții din Olanda sau Belgia, oferă programe excelente din punct de vedere academic, dar care nu sunt susținute de cererea din piață. Situația este agravată și de faptul că, în multe cazuri, facultățile nu au parteneriate solide cu companii sau rețele de stagii care să faciliteze tranziția de la student la angajat.

De ce nu reușesc absolvenții să se angajeze

Problema nu este neapărat calitatea educației, ci lipsa de corelare între ceea ce se predă și ce se caută efectiv pe piața muncii. În plus, în anumite țări, birocrația, lipsa consilierii vocaționale sau dificultatea integrării studenților internaționali complică și mai mult lucrurile. Un alt factor important este faptul că unele programe sunt gândite mai mult pentru a produce cercetători sau academicieni, într-o piață unde locurile în învățământ sau cercetare sunt puține și greu accesibile.

Pe de altă parte, există și facultăți care se promovează agresiv, în special în limba engleză, pentru a atrage studenți internaționali, fără să ofere însă un suport real în găsirea unui loc de muncă după absolvire. Absolvenții ajung astfel să se bazeze pe noroc, relații sau reconversie profesională. Nu e neobișnuit ca un absolvent de arte vizuale sau comunicare dintr-o universitate olandeză să ajungă să lucreze în domenii total diferite, precum vânzări sau turism.

În concluzie, alegerea unei facultăți în Europa nu ar trebui să se bazeze doar pe prestigiul academic sau pe orașul frumos în care este situată universitatea.

Este esențial ca viitorii studenți să analizeze atent rata de angajare a absolvenților, parteneriatele instituției cu angajatori și perspectivele reale ale domeniului ales.