News

De ce aceeași mașină nouă se vinde în România cu 50.000 de euro, iar în Republica Moldova cu 33.000 de euro

De ce aceeași mașină nouă se vinde în România cu 50.000 de euro iar în Republica Moldova cu 33.000 de euro
Mașina Zeekr 9X

Piața auto din regiune consemnează un fenomen din ce în ce mai vizibil pentru cumpărătorii de mașini noi: diferențele masive de preț pentru exact aceleași modele vândute pe cele două maluri ale Prutului.

Un exemplu concret îl reprezintă expansiunea noilor branduri chinezești – precum modelele grupului Geely, marca Zeekr sau alte vehicule de ultimă generație din China – care ajung pe piața din România la prețuri ce depășesc frecvent pragul de 50.000 de euro, în timp ce peste hotare, în Republica Moldova, aceleași configurații pot fi achiziționate la reprezentanțe oficiale sau dealeri autorizați cu doar 33.000 de euro.

O diferență de peste 15.000 – 17.000 de euro pentru un vehicul identic ridică semne de întrebare legitime în rândul șoferilor români. Analiza pieței și a legislației fiscale arată însă că această prăpastie tarifară nu este un accident de parcurs și nici o simplă marjă speculativă a dealerilor locali, ci rezultatul direct al apartenenței la Uniunea Europeană, al taxelor vamale, al politicilor de omologare și al strategiilor de distribuție.

Taxele vamale ale Uniunii Europene și măsurile protecționiste

Prima și cea mai importantă barieră care umflă prețul mașinilor chinezești în România este politica comercială strictă a Uniunii Europene. În încercarea de a proteja industria auto europeană de valul de vehicule electrice și hibride puternic subvenționate de statul chinez, Comisia Europeană a impus taxe vamale suplimentare și tarife de import ridicate pentru mașinile fabricate în China.

Aceste taxe speciale se adaugă peste tariful vamal standard de 10%, ajungând în unele cazuri să majoreze costul de intrare pe teritoriul UE cu 20% până la 38%. Pentru că România este stat membru al Uniunii Europene, toate aceste taxe vamale suplimentare se aplică automat în momentul în care mașina intră în portul Constanța sau pe orice altă cale de acces comunitară.

În schimb, Republica Moldova nu este membră a Uniunii Europene și nu aplică aceleași taxe comerciale punitive sau tarife protecționiste pentru importurile directe din China. Dealerii din Chișinău pot aduce vehiculele direct de la uzinele chinezești cu taxe vamale minime sau în condiții comerciale bilaterale mult mai relaxate, reflectate direct într-un preț de pornire de doar 33.000 de euro.

Diferența de TVA și regimul de impozitare

Un alt factor decisiv în ecuația prețului final este reprezentat de taxa pe valoarea adăugată și cotațiile fiscale naționale:

În România: Orice vehicul nou vândut la reprezentanță este purtător de TVA de 19%. La o valoare de bază ridicată a mașinii, doar taxa pe valoarea adăugată adaugă instantaneu mii de euro la prețul de la raft.

În Republica Moldova: Deși TVA-ul standard este de 20%, regimul fiscal aplicat importului de autoturisme (în special pentru cele electrice sau cu emisii reduse) beneficiază frecvent de scutiri, facilități vamale sau accize calculate diferențiat în funcție de capacitatea cilindrică sau tipul de propulsie, reducând semnificativ sarcina fiscală finală pentru cumpărător.

Omologarea RAR versus omologarea națională din Moldova

Costurile tehnice de conformare reprezintă un alt capitol care crește substanțial factura în România. Pentru ca o mașină nouă să poată fi înmatriculată și vândută în Uniunea Europeană, ea trebuie să obțină omologarea de tip europeană (WVTA – Whole Vehicle Type Approval) sau să treacă prin procedurile riguroase ale Registrului Auto Român (RAR).

Standardele europene impun echipamente de siguranță obligatorii extrem de scumpe (sisteme de frânare automată de urgență, asistență la păstrarea benzii, cutii negre de evenimente, protecție avansată pentru pietoni și standarde cibernetice severe). Instalarea acestor module din fabrică special pentru piața UE crește direct costul de producție al mașinii.

În Republica Moldova, cerințele de omologare națională sunt mult mai flexibile și permit comercializarea modelelor în specificația originală pentru piața chineză (CN-Spec) sau pentru piața non-UE. Aceste versiuni nu necesită adaptările software și hardware costisitoare impuse de Bruxelles, fiind din start mai ieftine la achiziția de la furnizor.

Garanția, rețeaua de service și logistica

Garanția oferită cumpărătorului român costă, la rândul ei, bani grei. Un dealer din România care vinde o mașină de 50.000 de euro este obligat de legislația UE să ofere garanții extinse (frecvent de 5-7 ani sau 150.000 km), să asigure stocuri de piese de schimb originale și să investească în testere dedicate și școlarizarea mecanicilor. Toate aceste costuri de infrastructură post-vânzare sunt incluse direct în prețul de achiziție al vehiculului.

Peste Prut, mulți importatori independenți sau dealeri aduc mașini pe filiere paralele de import, oferind garanții limitate sau acoperite prin polițe de asigurare terțe, ceea ce le permite să mențină un preț de amortizare mult mai scăzut.

Pot românii să cumpere mașina din Moldova la 33.000 de euro?

Cumpărarea mașinii din Chișinău pare o afacere imbatabilă la prima vedere, dar pentru un cetățean român lucrurile devin complicate în momentul aducerii vehiculului în țară:

Dacă un rezident român cumpără mașina din Republica Moldova cu 33.000 de euro și dorește să o înmatriculeze în România, va fi obligat la vamă să plătească taxele vamale comunitare UE (10% + taxele speciale anti-subvenție) și TVA-ul de 19% aplicat la valoarea totală.

Adăugând costurile de transport, drumurile pentru omologarea individuală la RAR și eventualele modificări tehnice necesare, prețul final înmatriculat în România ajunge foarte aproape sau chiar depășește suma de 50.000 de euro cerută în reprezentanțele locale.

Astfel, prăpastia de 17.000 de euro dintre București și Chișinău rămâne o consecință directă a barierelor fiscale și de siguranță dintre Uniunea Europeană și spațiul non-comunitar.

Anca Andrei este o jurnalistă cu multă experiență și a lucrat la cele mai mari publicații din România, mai întâi ca redactor, iar ulterior a devenit redactor șef.Și-a început cariera în ... citește mai mult
Articole recomandate