News

Cât costă schimbarea numelui? Condițiile pe care le impune statul român dacă vrei să te cheme altfel

Cât costă schimbarea numelui Condițiile pe care le impune statul român dacă vrei să te cheme altfel

Schimbarea numelui de familie este un proces cu implicații importante, fiind adesea motivat de rațiuni personale sau familiale. În România, procedura se realizează pe cale administrativă, fără implicarea instanțelor, dacă solicitantul are motive temeinice în conformitate cu legislația în vigoare.

Procesul este reglementat prin OG nr. 41/2003, aplicată prin Legea 323/2003, cu modificările ulterioare și normele metodologice actualizate prin HG 2024.

Cererea se depune la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor (SPCLEP) sau la primăria de domiciliu. Pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate, există două variante:

  • Primăria ultimei localități din România unde a existat domiciliul legal.
  • Primăria Sectorului 1 din București, dacă nu s-a avut niciodată domiciliu în țară.

Depunerea cererii se poate face:

  • Personal;
  • Prin împuternicit, cu procură specială sau împuternicire avocațială;
  • În numele minorilor (cu consimțământul ambilor părinți sau al autorității tutelare).

După depunerea dosarului complet, acesta este verificat de serviciul județean de evidență a persoanelor.

Consiliul județean sau primarul general al Bucureștiului emite dispoziția de admitere sau respingere în maximum 60 de zile. În total, procesul durează între 45 și 90 de zile, în funcție de complexitate, volumul de muncă și eventualele opoziții.

Documente necesare

Pentru schimbarea numelui de familie sunt necesare următoarele:

  • Cererea-tip cu motivarea detaliată.
  • Certificatele de stare civilă (naștere, căsătorie, copii minori), în copii xerox vizate conform cu originalul.
  • Cazier judiciar valabil (maximum 6 luni).
  • Cazier fiscal (valabil 30 de zile) sau declarație autenticată pentru diaspora.
  • Exemplar din Monitorul Oficial – Partea a III-a, cu publicarea cererii (nu mai vechi de 1 an).
  • Consimțământul soțului sau părintelui (pentru minori), în formă autentică la notar sau ofițer de stare civilă.
  • Încuviințarea instanței de tutelă pentru minori, dacă părinții nu sunt de acord unanim.
  • Alte documente justificative (declarații de notorietate, dovezi de utilizare a numelui).

Costurile sunt cuprinse între 100 și 300 de lei

În 2025, costurile medii pentru schimbarea numelui de familie sunt cuprinse între 100 și 300 de lei, în funcție de localitate și complexitatea cazului. Cheltuielile principale includ:

  • Cazier judiciar: aproximativ 10 lei.
  • Publicarea în Monitorul Oficial: între 50 și 150 lei (în medie 100 lei).
  • Timbru fiscal (unde este necesar): între 5 și 10 lei.
  • Declarații notariale (consimțământ sau notorietate): între 50 și 100 lei.
  • Taxa pentru emiterea cărții de identitate noi: între 7 și 15 lei.
  • Taxă administrativă suplimentară în unele localități (ex. Focșani: 300 lei).

Costuri suplimentare pot apărea pentru traduceri legalizate (diaspora), taxe poștale și deplasări pentru actualizarea documentelor (pașaport, acte de stare civilă).

Pașii procedurii

Pasul 1: Depunerea dosarului

  • Prezentare la SPCLEP/primărie.
  • Completarea cererii și atașarea actelor necesare.
  • Plata taxei locale, dacă există.

Pasul 2: Publicarea în Monitorul Oficial

  • Trimiterea cererii către Monitorul Oficial, Partea a III-a.
  • Plata costului aferent (8–150 lei).
  • Păstrarea dovezii publicării.

Pasul 3: Analiza cererii

  • Verificare dosar de către autorități.
  • Emiterea dispoziției în maximum 60 zile (posibile întârzieri dacă există opoziții).

Pasul 4: Emiterea dispoziției și actualizarea actelor

  • După aprobarea cererii, solicitarea noilor acte: certificat de naștere, carte de identitate, pașaport.
  • Termen de 90 zile pentru actualizarea documentelor.

Pe lângă acești pași, persoanele care vor să-și schimbe numele trebuie să fie atente la mai multe aspecte importante. În primul rând, motivația trebuie să fie clară și solid argumentată. Mai mult, toate documentele și chitanțele trebuie păstrate.

Lipsa consimțământului autentic al persoanelor implicate (soț, părinte) poate bloca procedura.

Bogdana Costin abia a terminat studiile Facultății de Jurnalism și este la prima experiență în media. Este foarte pasionată de scris și își dorește să vină cu plus valoare pentru cititorii ... citește mai mult
Articole recomandate