EXCLUSIV. Detalii cutremurătoare ies la iveală. Cine este tatăl lui Rareș Ion, prietenul lui Vlad Pascu, găsit mort după o supradoză? De ce acesta nu apare niciodată lângă fiu

Rareș Ion avea doar 20 de ani și a ajuns celebru după ce a fost citat ca martor în dosarul lui Vlad Pascu, tânărul care la 19 ani a intrat cu mașina în doi studenți, în timp ce se afla sub influența unor droguri de mare risc. Poreclit Castron, băiatul era la 13 ani un copil de geniu, pasionat de știință și experimente.

De altfel el a și apărut la Antena 1, dar și în multe alte clipuri pentru a promova cercetarea. La 15 ani, în primul an de liceu, Rareș era în continuare un elev extrem de inteligent și știa chiar și să spargă site-uri de unul singur. Ulterior a ajuns în anturajul greșit, iar deznodământul a fost decesul în urma unei supradoze.

Rareș Ion a fost mereu monitorizat de mama lui, care a încercat cu toate puterile să-și salveze fiul. Sursele News18.r0 ne-au dezvăluit că aceasta este o femeie extrem de blândă și bună, dar și profesionistă desăvârșită. Ea ar fi creierul din spatele departamentului de comerț exterior al României și în prezent deține funcția de director într-o instituție a statului pe acest domeniu.

Drama familiei Ion este, însă mult mai intensă. Sursele News18.ro ne-au dezvăluit că mama lui Rareș Ion s-ar fi îmbolnăvit de cancer acum mai bine de zece ani, iar la acel moment tatăl băieților a decis să divorțeze de ea. Practic a lăsat-o singură cu doi băieți gemeni.

Aceleași surse ne-au dezvăluit că bărbatul ar fi avut un caracter mizerabile și nu excela deloc nici pe zona profesională. Șocul despărțirii a fost puternic pentru gemenii Rareș și Darian, care ulterior au căzut în patima drogurilor.

Tatăl băieților nu apare deloc în peisaj atunci când fiii au probleme, ceea ce arată că din acest punct a pornit practic dependența celor doi gemeni.

Majoritatea tinerilor consumatori de droguri au probleme în familie

Radu Țincu, medic primar Terapie Intensivă – Toxicologie la Spitalul Clinic de Urgență „Floreasca” din Capitală a explicat în cadrul unui interviu pentru Basilica în ce fel evoluează viața de un tânăr promițător la un drogat fără viitor practic.

„Majoritatea tinerilor pe care i-am văzut la spital mi-au spus că principala cauză pentru care au ajuns în acel anturaj este lipsa de implicare a familiei și lipsa de comunicare cu familia.

Avem nevoie de comunicare mai multă în familie, de a fi mai mult alături de copii, de a-i înțelege, pentru că ei trec printr-o etapă de dezvoltare psihoemoțională a adolescenței și au nevoie să fie înțeleși, să fie susținuți.

Dacă familia nu-i poate înțelege, ei vor avea nevoie de obținerea acestui suport din partea unui grup. Și, dacă acel anturaj este cel care îi înțelege, e clar că ei vor deveni parte a acelui anturaj. Din păcate, dacă acel anturaj le furnizează și substanțe stupefiante, vor deveni captivi acestui grup.

Familia trebuie să fie mult mai implicată în viața tinerilor și să aibă o comunicare mult mai bună cu ei.

De asemenea, școala trebuie să aibă programe educaționale prin care să le explice tinerilor despre efectele drogurilor. Aceste programe trebuie să fie adaptate înțelegerii lor, trebuie să fie adaptate realității și trebuie să fie cu mesaje ce pot să aibă un efect asupra tinerilor.”, a explicat acesta.

Medicul a mai atras atenția și asupra faptului că nu există droguri ușoare și că inevitabil după câteva luni de marijuana se va trece la o substanță mai tare și de aici va începe abisul.

„Dacă încep inițial cu așa-zisa „banală” marijuana, pe care o consideră un drog extrem de ușor, într-un interval de timp de câteva luni, majoritatea testează și alte substanțe, cum ar fie amfetaminele, cocaina. Și acest lucru nu face decât să predispună la dezvoltarea unor adicții multiple.

Pot să dezvolte adicții pentru mai multe substanțe. Cei mai mulți dintre ei, din păcate, asociază și alcoolul ca o substanță ce potențează multe din aceste efecte, iar, de multe ori, alcoolul, asociat cu unele substanțe, determină o toxicitate extrem de rapidă, uneori aproape insesizabilă pentru cel care se droghează și, de multe ori, acești pacienți ajung la spital.

Utilizarea, de exemplu, a unor substanțe inhibitorii ale sistemului nervos central, cum ar fi opioidele, duce la apariția stopului respirator. Am avut foarte mulți tineri care au dezvoltat stop respirator după ce și-au administrat astfel de substanțe.

Acest stop respirator poate să aibă efecte dezastruoase, prin apariția unor sechele neurologice ireversibile, cauzate de lipsa oxigenului la nivel cerebral.”, a mai spus acesta.