Economie

Țara care oferă cele mai mari salarii din Europa în momentul de față. Venitul mediu NET este de 6.292 euro aici

Țara care oferă cele mai mari salarii din Europa în momentul de față. Venitul mediu NET este de 6.292 euro aici

În ultimul an, destul de mulți români au decis să revină acasă din țările unde lucrau, încercând să-și clădească aici o viață mai bună. Chiar dacă oficial, în România salariul mediu net a fost în 2024 doar 5118 lei, adică puțin peste 1.000 de euro, costurile pentru supraviețuire sunt mai mici, iar economia subterană continuă să fie în floare, astfel că în realitate se învârt mai mulți bani decât cei declarați.

Potrivit datelor disponibile până în 2024, Elveția are cel mai mare salariu mediu anual din Europa, estimat la aproximativ 106.839 euro. Luxemburg urmează cu un salariu mediu anual de aproximativ 79.903 euro.

În ceea ce privește salariul mediu lunar net, Elveția conduce cu aproximativ 6.292 euro, urmată de Luxemburg cu aproximativ 4.921 euro. În Uniunea Europeană,  așadar Luxemburg se remarcă prin salarii medii ridicate, cu un salariu mediu anual de aproximativ 72.529 euro.

„În anul 2025 câștigul mediu salarial net va depăși 1.150 euro, putând ajunge la aproximativ 5.900 lei (1.182 euro). Dupa ce în anul 2024 s-a adeverit estimarea pe care o facusem la început de an, respectiv aceea că salariul mediu net va depăși 1.000 de euro, am făcut analiza datelor pentru anul 2025 cu privire la evoluția veniturilor angajaților din România.

 Din aceasta analiză rezultă faptul că salariul mediu brut va ajunge în jurul valorii de 9600 lei, iar salariul mediu net în jurul valorii de 5.900 lei, cu o creștere nominală de aproximativ 9,5% și o creștere reală situată între 4 și 5%.

 Am văzut ultima prognoză a CNSP care prezintă cifre mult mai pesimiste însă dacă ne uităm pe evolutiile din piața muncii(comunicate de Institutul National de Statistică și BNR) precum și la legislația de stimulare a veniturilor angajaților pe anul 2025, sunt optimist că acea prognoză prudentă de toamnă a CNSP va fi îmbunătățită după primul trimestru din 2025.”, a postat pe facebook Adrian Câciu, fostul ministru al Finanțelor și al Fondurilor Europene.

Detalii despre bugetul de austeritate al României

Totuși acesta a uitat să adauge și faptul că România are cea mai mare rată a inflației din UE, peste 5%, ceea ce scade destul de mult puterea de cumpărare. Tot Câciu a dat câteva detalii și despre noul buget al țării, care este unul de austeritate, în condițiile în care Guvernul din care a făcut parte a dus deficitul bugetar la 9%.

„Bugetul pe anul 2025 este un buget robust, axat pe dezvoltare și pe folosirea resurselor financiare pe care România le are la dispoziție din fonduri europene și PNRR pentru realizarea investițiilor de care țara noastră are atâta nevoie, concomitent cu reducerea risipei bugetare.

Un buget record pentru investiții, de 7,8% din PIB (30,1 miliarde euro) superior deficitului prognozat, un buget care își propune exploatarea la maxim a fondurilor europene disponibile României atât din politica de coeziune cât și din politica agricolă comună dar și din PNRR (o alocare istorică de 4,6% din PIB, respectiv peste 17,5 miliarde euro) dar și diminuarea cheltuielilor de funcționare a statului cu 0,5 puncte procentuale.

De asemenea o ajustare a cheltuielilor de personal ca pondere in PIB cu 0,4 puncte procentuale și 2 pp din total buget, o reducere a subvențiilor cu 0,3 pp și a capitolului de bunuri și servicii de 0,3 pp, concomitent cu continuarea procesului de descentralizare a finanțărilor publice către autoritățile locale care crește cu 0,6 pp.

Bugetul prevede un cost mediu de finanțare de 3,7% la stocul datoriei publice, 41,6 mld lei cheltuilei cu dobânzile, similar cu cel din anul 2024 dar sub cel din 2023 care a fost de 3,9%.

Aici fac o paranteza pentru a explica unde și la ce indicatori te uiți când vezi cheltuielile cu dobânzile dintr-un buget, pentru că mulți se uită la nivelul dobânzii la zi, dar pe termen mediu, te uiți la două lucruri: costul mediu de finanțare al stocului de datorie și la gradul de acoperire al datoriei pe termen scurt(rezerva de trezorerie) care, apropos, este de 103% la momentul de azi.

În altă ordine de idei, trebuie spus și contextul european și regional: Suntem într-un moment de recesiune economică la nivel european. Incertitudinea economică este în creștere în toată lumea. Continuarea războiului din Ucraina generează contagiune negativă în toată Europa, mai ales în țările aflate la granița cu războiul.

Țările europene, în care noi exportăm 70% din total, sunt în recesiune sau au creșteri economice firave. Ultimele date Eurostat arată că Germania, Austria și Estonia au avut al doilea an de cădere economică. Iar în ultimul trimestru din 2024 Zona Euro a stagnat, Franța și Irlanda au intrat și ele pe minus iar Italia a stagnat. Peste criza economică vine și nevoia reducerii deficitelor bugetare.

Cel putin 12 țări europene iau măsuri de reducere a deficitelor bugetare. Agențiile de rating au retrogradat Franta și au redus perspectiva noastră și a Austriei. Nu avem altă soluție decât să ne facem curat în propria ogradă și să ne dezvoltăm prin investiții masive. Noi am reușit să ținem economia pe plus. Și astăzi venim astăzi cu un buget bazat pe reforme și investiții.
PS: pentru cârcotași: România nu va intra în recesiune. 😉”, a spus Adrian Câciu.

Anca Andrei este o jurnalistă cu multă experiență și a lucrat la cele mai mari publicații din România, mai întâi ca redactor, iar ulterior a devenit redactor șef.Și-a început cariera în ... citește mai mult
Articole recomandate