Deputații și senatorii au votat pe 1 octombrie noua conducere a BNR prin vot secret, dar rezultatele erau practic cunoscute chiar înainte ca aceștia să meargă la urne. Mugur Isărescu a fost confirmat încă o dată președinte al Consiliului de Administrașie şi guvernator al Băncii Naționale a României, iar Leonardo Badea a fost numit vicepreședinte al CA şi prim-viceguvernator al BNR.
Florin Georgescu şi Cosmin Ştefan Marinescu au fost aleși ca membrii ai CA și viceguvernatori ai BNR. Aura Socol, Roberta Anastase, Alexandru Nazare, Csaba Balintțşi Cristian Popa au primit și ei funcții de membrii în CA al Băncii Naționale. Noua conducere a BNR are mandat de 5 ani, începând cu data de 11 octombrie.
Întrebarea este ce politică monetară va adopta noua conducere în următorii ani, mai ales că vine o perioadă destul de delicată din punct de vedere financiar, după o campanie electorală prelungită.
Consultantul fiscal Veronica Duțu a realizat o analiză amplă a fenomenului și a dat câteva detalii despre ce ne așteaptă post alegeri.

„Dacă facem o analiză pe rata dobânzii de politică monetară, știm că rata dobânzii a scăzut de la 7% la 6,5% în două ședințe de politică monetară ale BNR și anume: prima reducere a avut loc în iulie, cu 0,25 puncte procentuale, iar a doua reducere a avut loc în august, tot cu 0,25 puncte procentuale. Pentru următoarea ședință de politică monetară, este destul de complicat de făcut o afirmație dacă această rată va crește, va scădea sau va fi menținută la nivelul actual de 6,5%.
Pentru a lua o decizie în acest sens, cred că trebuie să ținem cont de inflație. Din punctul meu de vedere, inflația va încetini în continuare. De ce? Dacă ne uităm la prețul petrolului, acesta va scădea din cauza scăderii economiilor la nivel mondial. Rata reală de dobândă este, din păcate, în creștere, chiar dacă inflația e pe un trend descendent.
Vedem că inflația încetinește, cu toate că salariile din sistemul public au crescut și în domeniul privat au fost mărite salariile minime. Știm că atunci când cresc salariile există un impact asupra inflației. Dacă facem o analiză pe inflația din sectorul serviciilor, se observă că aceasta rămâne în acest moment destul de ridicată.
De asemenea, pentru încurajarea dezvoltării economice, ar trebui ca această rată a dobânzii cheie să scadă, deoarece, dacă ne uităm la evoluția economică a României din primul semestru din 2024, se observă o creștere economică de până la 1%, și anume 0,7%. Perspectivele pentru anul 2025 sunt destul de moderate, în special pentru că nu știm ce se va întâmpla cu politica fiscală, iar această incertitudine nu va încuraja stimularea avansului economic și stimularea economiei naționale.
În acest moment, noi nu știm care e politica guvernului din punct de vedere fiscal pentru 2025 și 2026. Cu toate că acest plan de politică fiscală trebuia prezentat până pe 15 octombrie 2024 la Bruxelles, noi nu știm ce taxe vor plăti românii începând din 2025 sau în 2026. Deocamdată, totul este ascuns, deoarece este campanie electorală!”