Adoptarea monedei euro reprezintă un obiectiv important pentru statele membre ale Uniunii Europene (UE) care nu fac parte încă din Zona Euro.
România, deși membră a UE din 1 ianuarie 2007, nu a adoptat încă euro, leul rămânând moneda națională. În prezent, dintre cele 27 de state membre ale UE, 20 au adoptat euro.
Pentru a adopta moneda euro, România trebuie să îndeplinească anumite criterii de convergență nominală stabilite de Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE):
1. Stabilitatea prețurilor: Rata inflației nu poate depăși cu mai mult de 1,5% media ratelor de inflație din cele trei state membre cu cea mai scăzută inflație.
2. Rata dobânzilor: Rata dobânzilor pe termen lung nu poate varia cu mai mult de 2% față de media ratelor dobânzilor din cele trei state membre cu cea mai scăzută inflație.
3. Deficitele bugetare: Deficitele bugetare naționale trebuie să fie sub 3% din Produsul Intern Brut (PIB).
4. Datoria publică: Datoria publică nu poate depăși 60% din PIB.
5. Stabilitatea cursului de schimb: Ratele de schimb trebuie să rămână în limitele unei marje de fluctuație de ±15% pentru cei doi ani anteriori adoptării euro.
În ultimii ani, România nu a reușit să îndeplinească aceste criterii tehnice esențiale pentru adoptarea euro. Conform rapoartelor Băncii Naționale a României (BNR) și Băncii Centrale Europene (BCE), România a îndeplinit aceste criterii doar într-o perioadă limitată între iulie 2015 și noiembrie 2017. Începând de atunci, condițiile macroeconomice s-au deteriorat. În anul 2023, România a înregistrat o rată a inflației de 9,7%, un deficit bugetar de 6,6% din PIB și o rată a dobânzilor pe termen lung de 6,7%, toate depășind valorile de referință ale UE.
De asemenea, România nu a declarat încă intrarea leului în Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II), un pas necesar înainte de adoptarea euro. ERM II presupune menținerea monedei naționale într-o marjă de fluctuație de ±15% față de un curs de schimb fixat pentru o perioadă de doi ani.